DIASPORA, TINERII SI MICII FERMIERI – PILONII NOILOR COMUNIUNI
Asa cum am aratat la subcapitolul privind crerea comuniunilor , am sublininiat ca noi le-am proiectat, realizat si sustinut pentru a darui un mod de viata mai bun celor multi. Din subtitlul subcapitolului par a discrimina adultii, batranii si autohtonii. Nu facem nici o discriminare, caci tuturor portile comuniunilor le sunt deschise, daca ei la princpiul ce guverneaza comuniunea aleg sa adere. Insa cum totul incepe cu un inceput noi am facut in acest sens tot ce este necesar si apoi urmeaza cei care aleg printre primii modul de viata din comuniuni. Si am spus ca acestia vo fi dintre cei din diaspora, tinerii si micii fermieri.
Cei din diaspora si-au parasit casa si familia cateodata, pentru a cauta o viata mai buna, unii ajungand sa reuseasca, altii si ce au avut inainte ajungand sa piarda. Dar la toti un lucru e cert si anume ca nu le este frica de nou si sunt gata sa raspunda acelori provocari, care le promit un mod de viata mai bun, cum facem noi prin comuniuni. In plus, majoritatea dintre ei a lucrat in zone mai dezvoltate , si-au dezvoltat calificarea, au muncit cu mai multa repsponsablitate si asigurand produselor lor o mai buna calitate. Pentru multi dintre ei , nu pentru toti, caci multi sunt deja in noile tari puternic integrati, comuniunile vor constitui adevarate paradisuri autohtone , dupa ce paradisurile straine s-au dovedit a fi pentru ei paradisuri pierdute. Sigur ca si cei ce raman in tarile de adoptie vor fi deschisi spre viata din comuniune, mai ales pe masura ce modul actual de viata colapseaza in crize dupa crize, cumulate si accelerate. In comuniuni vor putea desfaura o activitate si de mai inalta calitate, decat cea desfasurata in strainatate, avand in vedere ca vor fi beneficiarii tehnologiilor noastre miraculoase si se vor bucura de o deplina libertate, independenta, si posibilitatea sa decida cum pot mai bine sa isi puna in valoare potentialitatea lor latenta creativa. Viata in comuniuni va fi pentru ei un Paradis, caci se vor intoarce la ai lor cei dragi si vor trai de cei carorara le-au dus dorul atatia amar de ani. Reintoarcerea diasporei acasa, va pune pe picior de egalitate de sanse toate comuniuniunile din lume indiferent in ce regiune sau tari ar fi ele asezate, caci vor fi eliberate de guvernele parazitare si incompetente si de explotatorii lipsiti de scrupule. Mebrii acelor comuniuni vor fi proprii stapani si sursa roadelor muncii si creativitatii lor.
Tinerii de azi sunt tot mai marginalizati si mai ostracizati in cadrul acestei societati, acuzati ca sunt lenesi, nu stiu nimic, ca sunt nerspectosi si drogati si astfel raman dependenti de parinti mult timp, ciar si dupa ce au devenit adulti. Iar societatea adultilor le impun atitudini si exigente pe care ei nu pot sa le imbratiseze. Somajul este cel mai raspandit in randul tinerilor, nu pentru ca ei nu stiu sa faca nimic , ci pentru ca de societate sunt respinsi , nu sunt acceptati si astfel nu sunt lasati sa dovedeasca ce pot . Pe de alta parte ei stiu ca viitorul acestei omeniri este al lor, dar ei nu au nici un drept de a decide si a-si construi acest viitor si propriile destine, trebuind sa accepte sisteme invechite, ineficiente, si mai ales care nu le permit sa isi manifeste a lor creativitate. Iata de ce comuniunea va fi pentru tineri un vis devenit relaitate, caci ei viseaza si isi doresc modul acesta de viata. Multiu dintre ei au venit in mijlocul acestei omeniri ca sa devina ghizi evolutivi pentru parinti, pentru cei dragi si a a unei parti a acestei omeniri. Si dintr-o data se simt marginalizati de cei pe care ei urmau sa ii ghideze pe drumul evolutiv. Si astfel devin cenusarele acestei omeniri, apatici si stingheri, anxiosi sau depresivi, in puterea lor tot mai putin increzatori. Comuniunile nu doar ca ii elebereaza de aceste dependente apasatoare si umilitoare, dar le si permit sa isi puna in valoare creativitatea imensa, sa se manifeste in libertate deplina si sa se bucure de aprecierea si respectul celor cu care traiesc impreuna , avand propria lor locuinta, propria lor munca, o colectivitate de ei agreata si o libertate deplina de a manifesta puterea lor creativa. Sigur ca printre ei vor fi noii purtatori ai Stafetei Evolutiei, caci O Lume mai Buna este pentru ei nu doar o chemare , dar si o provocare dupa ce au trait multa vreme respinsi de actuala lume. Vor inceta a mai fi fii nostri si vor incepe sa fie creatori de miracole , motorul Evolutiei, modelele reusitei. Nu se pune in discutie ca lipsa lor de experienta si de activitate practica sa reprezinte in comuniune handicapuri majore. Dimpotriuva ,ei vor fi primii care vor intelege cum fuctioneaza miraculoasele noastre tehnologii si chiar le vor imbunatati, pe masura ce vor face uluitoare noi descoperiri. In plus aerul lor tineresc, plin de entuziasm si cu frumusetea si eleganta asortat vor fi in rezonanta cu atmosfera din comuniune si cu manifestarile Naturii. Caci ei vor fi tineri si linistiti, creativi si fericiti, naturali si spontani, adevarati dumnezei.
In noile conditii ale unor crize suprapuse in societate, care vor duce spre anarhie, cei mai expusi vor fi producatorii de produse vitale, in primul rand de alimente si energie. Si printre primii dintre ei se numara si micii fermieri, desi nici fermierii mari nu vor fi mai aparati. Si atunci cu siguranta ei o sa caute un mod de viata, care sa le permita sa foloseasca terenurile proprietate sau in arenda luate si mai ales sa poata sa valorifice ale lor recolte la preturi juste si echitabile. Dar totodata sa gaseasca si forta de munca necesara pentru activitatea rspectiva. In plus au nevoie vitala de siguranta si de o asigurare sau de rezerve sigur pastrate pentru vremuri de dezastre si calamitate, din motive climatice sau motive ce tin de omenire. Iar toate acestea le gasesc in comuniune, fara la ceea ce iubesc sa trebuiasca sa renunte. Ba dimpotriva, in comuniune acest lucru atinge un optim si o eficienta pe care inainte nu puteau sa le viseze. Caci asa cum am spus ,la inceputul existentei acestor comuniuni terenul agricol si cel intravilan reprezinta un necesar fundamental pentru creerea de comuniuni. Daca la terenul agricol putem renuta , caci avem resurse pentru viata pe trei ani, iar noile tehnologii ne permit sa producem cat e necesar fara sa avem nervoie de teren agricol, dar de teren intravilan sau pe care se pot fixa constructii demontabile, pe piloni de lemn fixate care reprezinta o necesitate, de care comuniunea nu poate sa se dispenseze. In timp noi am asigurat o parte din toate acestea. Pe de alta parte, cand va incepe anarhia toti detinatoarii de astfel de terenuri vor dori sa intre in comuniuni, decat sa devina victimele acelor anarhii.
Daca cei de mai sus sunt pionierii pe care-i vedem noi a fi primi aderenti la comuniuni, nu-i ignoram nici pe adulti, autohtoni sau straini, batrani si copii , fiecare participamnd la comuniune dupa cum alege si in functie de aptitudinile sale. Pana la urma, asa cum subliniez in mod repetat, comuniunea ca mod de vita nu pune supravietuirea pe prima pozitie , ci dimpotriva evolutia realizata de fiinta. in aceste circumstante nu varsta, ocupatia si priceperea unei persoane conteaza, ci increderea de sine a fiintei in propria puterea si alegerea libera de ea facuta de a urma o Evolutie ascendenta si accelerata , traind in liniste , pace si siguranta si in libertate deplina in comuniunea respectiva Glumimd, voi spune ca, odata cei patru piloni ai comuniunii fixati , noi ne putem simti impliniti si relaxati, ca ne-am implinit ceea ce ne-am asumat. Dar mereu am spus ca, il luam ca model pe Dumnezeu in tot ceea ce alegem. Si cum Creatorul nu ne-a lasat de-a brambura , dupa ce si-a terminat Creatia si nici nu cred ca si-a facut siesta , dupa cum zice religia , dupa ce l-a apucat mandria vazandu-si Creatia , ci a costinuat a o sustine spre a creatiilor Lui Desavarsire ca Indumnezeire. Asa si noi vom sustine procesul evolutiv, gata oricand Stafeta Evolutiei sa o predam, celor care vor ajunge sa ne fie si noua ghizi evolutivi, caci nu vrem sa mai vizitam muzeele acestei lumi , care se vor transforma in curand in cavouri. De aceea vom ramane alaturi de voi si vom evolua c o parte din voi, pana la orizonturile lumii noi si care O Lume mai Buna de noi este denumita si care ne asteapata pentru a ne desavarsi natura umana spre Indumnezeirea noastra deplina. Putem spune ca, marginalizatii societatii actuale , vor fi ghizi evolutivi in comuniune si creatori de miraculos , purtatori de frumos. Cei din urma vor fi cei dantai, caci se invarte Roata Samsarei. Nu-i asa dragi Dumnezei?