NATURA RELATIILOR INTRE COMUNIUNI
Cand vorbim de natura relatiilor intre comuniuni si a relatiilor intre regiuni de comuniuni, atunci ea nu poate fi diferita de natura relatiilor intre membrii comuniunilor existenta. Si asa cum am spus inainte, natura relatiilor intre membrii comuniunii este bazata pe o aderarea libera, independenta si voluntara la pricipiul care o comuniune o guverneaza. Cum totusi principiile care guverneaza comuniunile au o anumita specificitate, natura relatiilor intre comuniuni este unitara si se bazeaza tot pe libertate , independenta si voluntarietate, prin care comuniunile aleg sa coopereze pentru a-si realiza fiecare propriile obiective si a asigura membrilor lor o diversditate de produse. Fiecare comuniune este astfel creata, incat sa poata asigura viata membrilor ei si singura. Insa relatiile intre comuniuni sporesc eficienta activiatii lor, fac posibile schimburi de experienta, de Cuoastere si chiar culturale si sportive, si asigura membrilor lor o mai mare diversitate de produse , care contribuie la a organismelor umane o mai buna sanatate. S-ar putea sustine ca, avand in vedere ca, comuniuniunile fac schimburi de produse intre ele la paritati fixe de noi, anticipat ,stabilite aceste lucruri sunt de natura relatiile dintre comuniuni sa le constranga. Dar noi am facut aceste calcule , determinari, simulari, evaluari si experimentari pe criterii obiective si tocmai pentru a nu permite sa se instaureze specula si inechitatea in relatiile care intre comuniuni exista. Fiecare este liber sa verifice calculele noastre si sa ne arate ,daca exista erori de noi facute, pentru a fi corectate. Dar nici o comuniune nu poate sustine ca, produsele sale sunt mai importante decat cele de alte comuniuni produse si mai valoroase decat decat valorile de noi stabilite, fara a avea argumente obiective. Asa cum noi am asigurat in fiecare comuniune resurse pentru viata timp de trei ani de zile de la infiintarea comuniunii respective, prin paritatile fixe de noi stabilite si prin eliminarea verigilor parazitare din procesul de productie si de schimb de produse, noi asiguram sustenabilitatea si eficienta activitatilor desfasurate in comuniunile respective. Cum aceste schimburi de produse nu se fac doar intre doua comuniuni vecine , ci intre mai multe comuniuni din aceiasi regiune sau chiar din regiuni diferite era necesar ca aceste schimburi sa nu trebuiasca sa fie negociate cu fiecare comuniune in parte sau la fiecare schimb de produse. Activitatea din comuniuni si schimbul de produse trebuie sa aiba o anumita predictibilitate , care sa permita a diviziunii muncii realizare in ele, dar si a procesului de productie si schimb continuitate. Comuniunile stabilesc intre ele, pe criteriul de apropiere, cu care comuniuni vor face schiburi de produse la paritati fixe si care sunt cantitatile de produse, pentru care schimbul urmeaza a se face intre ele. Caci asta exclude surplusul unui produs si lipsa altuia, care asupra paritatilor fixe de schimb ar actiona. Fiecare comuniune stie cat din fiecare produs produce sau cu o anumita aproxiamatie, acoperita, ca toleranta, de rezerva acelui produs asigurata in comuniune sau in caz exceptional a altui produs similar cu care poate fi inlocuit. Comuniunea stie cat din produsele sale sunt necesare mebrilor comuniunii respective si cat din acele produse, pe ce alte produse si cu care comuniuni si in ce cantitate, vor fi schimbate. Sigur ca in dinamica dezvoltarii comuniunilor pot apare schimbari de marimi , schimbari de parteneri , dar nu si de paritati de schimb. Iar schimbarile aratate mai inainte nu pot fi facute mai tarziu de cu cu sase luni inainte, ca noul an a incepe, ca astfel fiecare comuniune sa stie cat sa semene din anumite produse in functie de productiile medii estimate. Sigur ca in cazul pomilor fructiferi si a vitei de vie aceste schimbari trebuie facuet cu minim trei ani inainte, ca sa se poata pregati livezi si plantatii de vita de vie si pentru ca ele a ajunge sa rodeasca. Insa avand in vedere faptul ca, situatia si directia in care evolueaza modul acesta de viata si viata in comuniune ca o alternativa sustenabila, aceste ultime modificari sunt putin probabile, pentru ca nu e timp pentru noi plantatii si a le aduce la rodire. Pe de alta parte, asa cum am spus, Pamantul poate asigura viata a 10 miliarde de persoane , cifra care nu va fi atinsa de populatia globala in perioada imediata, ceea ce face, ca aceste modificari sa nu fie atat de importante. Totodata, avand in vedere ca, noi vom implementa tehnhnologii de producerea hranei pentru om si animale prin inmultirea accelerata a celulelor si ca fiecare comuniune are rezerve de hrana pentru trei ani, acest proces de productie si schimb este important doar pentru a da vietii in comuniuni scop si sens si ca omul sa faca o trecere treptata de la hrana produsa in maniera clasica la cea de acceleratoarele de inmultire a celulelor stem produsa. Va asiguram ca, ultima este si mai gustoasa si mai sanataoasa decat prima si daca prima putem spune ca este naturala, despre cea de-a doua putem spune ca este aproape pura, necontinand nici un fel de substante daunatoare pentru organismele umane, dar fiind mai hranitoare si vand un continuut de o mare puritate , ceea ce le face sa para un fel de prana. De aceea nu dorim a reduce relatiile intre comuniuni la relatii de schimburi de produse si asa cum am spus inainte incercam sa focusam aceste relatii pe schimburi de experiente , de Cunoastere, culturale, , creative sau sportive. Caci nu facem din comuniuni manastiri si avand in vedere ca oameni au mai mult timp disponibil in comuniuni, decat au avut anterior si isi organizeaza viata si activitatea dupa cum vor, celelalte activitati inafara de cele de productie si schimb vor ocupa un procent net preponderent din timpul pentru activitati, de fiecare afectat. Asta nu marginalizeaza activitatea productiva si cea de schimb de produse intre comuniuni realizata, caci mai ales primele activitati sunt cele care stabilesc relatiile omului cu Natura, o relatie fundamentala, nu doar pentru ca produsele ne sunt daruite de Natura Mama , dar observand Natura si invatand de la ea , Cunoasterea si Evolutie ni le putem dezvolta. Daca in cadrul fiecarei comuniuni fiecare stie ce are de facut, asa cum a ales si in comun cu ceilalti membrii ai comuniunii a convenit, in cadrul relatiilor dintre comuniuni deasemenea fiecare stie ce are de facut, dupa cum anterior s-a stabilit. Ca anumite persoane din comuniune se vor ocupa preponderent de schimburile de produse intre comuniuni realizate , contribuie la acea predectibilitate, de care am vorbit inainte si care este necesara pentru a evita surprize, erori sau crize. Modalitatea de schimb de produse va fi determinata de tehnologiile cu care sunt dotate comuniunile respective , care vor fi alese de asa natura ca aceasta activitate sa nu poata fi blocata sau parazitata. Multi vor spune ca schimburile de produse cu drone va face realatiile de schimb lipsite de elementul umanitate si va presupune costuri mai inalte, decat cele presupuse de schimburile de produse prin cai obisnuite. In ce priveste costurile am aratat mai inainte ca, aceste sunt mai reduse prin drone, iar in ceea ce priveste relatiile interumane, ce-i impiedica pe cei din comuniuni diferite sa dezvolte astfel de relatii intre ei , cum nu au avut niciodata pana acum. Sigur ca schimburile se vor face periodic, in functie de perisabilitatea produsului destinat schimbului si de necesitatile periodice de consum in comuniuni , caci in ficare comuniune vor exista depozite de produse specifice produselor principale in comuniune , care sa asigure atat consum intern , rezervele pentru caz fortuit sau forta majora , precum si a asigura livrrarea periodica a produselor destinate schimbului. Toate acestea sporesc eficienta activitatii de depozitare si de schimb de produse si mai ales ofera produse de calitate , conservate sau pastrate in conditii corespunzatoare, care sa le prezerve un grad inalt de prospetime. Pe de alta parte, asa cum titlul acestui subcapitol sugereaza, noi vizam natura relatiilor intre comuniuni si nu doar a relatiilor de schimb intre produse, care sunt importante , dar nu exclusive, caci vorbim de fiinte umane si nu de obiecte. De aceea natura relatiilor dintre comuniuni va purta o amprenta umana semnificativa , dar care nu isi propune timpul omului a-l umple cu activitati placute, desi aceste activitati nu sunt interzise sau marginalizate, dar toate unui scop evolutiv sa fie subordonate si cresterii vibratiei fiecerei fiinte. In fapt este un mod de a vorbi de natura relatiilor intre comniuni, caci aceste relatii nu se realizeaza intre comuniuni, ci intre membrii lor. In consecinta orice relatie , indiferent la ce ea se refera, are o preponderenta componenta si o natura exclusiv umana. De aceea schimburile de experiente intre oamenii din comuniuni diferite , schimburile de Cunoastere accesata, activitatile culturale si sportive comune, de acesti membri avute dau relatiilor dintre comuniuni aceasta natura profund umana si asfel ele sustin omul pe Calea Evolutiva , indiferent in care comuniune traieste, evident daca aceasta cale el o alege. Libertatea deplina a fiecarei fiinte din comuniune o face pe aceasta sa intre in aceste relatii umane cu detasare, relaxata, bine intentionata , generoasa, gata cu semenii sa impartaseasca tezaurul cognitiv acumulat in viata in comuniuni si, evident, anterior. Detasarea si relaxarea vin din liberatea pe care fiinta o are de a ramane sau nu in comuniune si de a-si alege modul cum desfasoara activitatea de el asumata si cu ceilalti membrii ai comuniunii convenita in cadrul diviziunii muncii necesare in comuniune. Bunele intentii sunt deja o realitate pentru fiecare, de la alegerea de a trai in comuniune si a participa la a muncii diviziune. Caracterul generos al fiintei in relatiile cu membrii comuniunii deriva din faptul ca, ea si-a investit increderea , energia si creativitatea in modul acesta de viata, impartasit cu generozitate naturala cu alte fiinte din comuniuni, cu care relationeaza. In consecinta, in comuniuni omul nu doar ca nu se izoleaza, nu se ascunde si nu se baricadeaza, ci traieste intr-o libertate, siguranta, liniste si pace depline si in impartasire cu alte fiinte din comuniune a tot ceea ce este mai bun in fiecare , facand astfel o pregatire pentru modul de viata, pe care in o Lume mai Buna o sa-l traiasca. In mod aparent paradoxal relatiile interumane intre membrii din comuniuni nu inseamna focusarea lor pe exterior, pe celalat, ci spre propriul lui interior, care este de ceilalti reflectat. In consecinta, fiecre relatie cu o fiinta reflecta in interioaritatea noastra un aspect al fiintei noastre . Dar la randul lui fiecare este o oglinda in care se reflecta ceilalti, iar aceste reflectii lasa amprente asupra fiintei umane respective , devenind astfel un reflector de Intreg, in centrul caruia se afla el. In cosecinta relatiile interumane intre fiintele din comuniune pun pe fiecare in centrul realitatii sociale, din care face parte integranta si care este creata de interconectivitatile functionale, care intre membrii comuniunilor exista. Eliberati de ganduri, pericole si griji, oamenii devin mai deschisi, mai transparenti, facandu-i astfel sa intuiasca ca, sunt parti functionale ale unui organism social, pe care il reflecta integral. Putem spune ca, realtiile interumane a membrilor din comuniuni il ridica pe fiecare de la rangul de parte functionala a unui Intreg la rangul de reflector al acelui Intreg, in centrul caruia se afala el, indiferent cine este acel el. Acest lucru ne face sa simtim ca nu suntem cu nimeni in competitie, iar interconectivitatile functionale intre noi existente nu creaza intre noi dependente , ci dau functionalitate, scop si sens in Evolutie. Iar comuniuniunile sunt mijlocul, sunt vehiculul prin care toate acestea le poate realiza omul. Proprietatea comunionala, si nicidecum comunista, nu mai reprezinta pentru membru comuniunii o miza, din moment ce are supravietuirea in bunastare si siguranta trei ani asigurata , chiar daca nu a contribuit in mod direct sau efectiv la aceasta. Miza pentru fiecare fiinta este integrarea ei in modul de viata din comuniune si a urma teluri comune impreuna cu ceilalti membrii din comuniuni avute, pentru a realiza Marele Salt in Evolutie si sa acceda modul de viata, care in O Lume mai Buna exista si pentru care in comuniuni poate sa se pregateasca. Inlocuind competitia cu colaborarea , fara a afecta nimanui libertatera, ba conferindu-i substanta si si sustenabilitate, omul isi realoca energia risipita in lupte si competii acerbe, in scopul evolutiei sale si a semenilor, carora le poate impartasi Cunoasterea lui. Am putea spune ca, relatiile dintre comniuni , respectiv intre membrii lor, modeleaza fiinta si o face apta sa tranceada marile incercari, care o asteapta si sa ii permita sa evolueze spre O Lume mai Buna, atunci cand modul acesta de viata colapseaza. Va repet asta, dar veti constata degraba ca, acesta este adevarul pe care il reflecta realitatea. V-am mai spus de nenumerate ori ca, mi s-a revelat in mod clar si detaliat tot acest proces, pe care il parcurgem de 22 de ani si care se va finaliza in urmatorii cinci ani , chiar daca pentru oameni in mod diferit, in functie de cum, acum, aleg si nu atat de mult in functie de karma lor. Caci de la sfarsitul anului 2019 si pana la inceputul anului 2023 omenirea a fost la o rascruce, la o cumpana cum ar zice Vanga , in care partea karmica a fost rezolvata prin o suferinta intensa si acelerata , aproape traumatica , iar acum fiecare este liber si poate sa aleaga si in consecinta propriul demiurg sa devina. Nu spun ca, in anul 2023 intram in Paradis, dar sigur intram intr-un an net mai bun decat cei patru anteriori si toti cei din trecutul acestei omeniri. Si retineti bine ca, pentru a deveni demiurigii propriilor destine, nu aveti nevoie de aprobare de la Dumnezeire si nici de la lumeasca putere , ci totul depinde de incredrea in sine si in esentele voastre Divine. Dumnezeu predispune, omul alege si destinul si-l decide. Pe de alta parte, Universul, care ne rasfata cu marile sale oportunitati, este gata sa ne ia sub aripa lui , pe cei care rezonam cu vibratia si Agenda lui si sa ne conduca in zbor, ca prin vis, spre O Lume mai Buna, care seamna cu un terestru Paradis. Nu plecam pe Luna sau Marte , cum uniivor a face si pe voi sa va ia cu ei ca pe niste obiecte, ci spre vibratii mai inalte, in care salasuiesc lumi superioare. Iar o Lume mai Buna este prima dintre ele, care ne iese in cale. Natura relatiilor intre comuniuni, ca relatii intre membrii lor, este acea, care ne arata ca, omul poate sa devina om si sa nu ramana doar un mamifer superior sau si mai rau un bolovan impietrit pentru un timp in procesul lui evolutiv. Asa cum am spus inainte, comuniuniunile nu raspund unui scop in sine , ci constituie ale evolutiei trambuline, de pe care in O Luma mai Buna putem ajunge. Sigur ca ele constituie in acest sens o premiza si nu o garantie deplina. Caci garantii nu pot sa ne confere decat alegerile noastre corecte. Relatiiile intre membrii comuniunilor sunt cele, care omului ii arata, ca este in mod natural si etern interconectat, de tot ceea ce este uman si nu de materialul efemer. Relatia omului cu Natura pe care o permite comuniunea, in care Natura ne este si mama protectiva si profesoara evolutiva contribuie la a omului intoarcere la a sa naturalete, plina de atata frumusete si splendoare si astfel sa dea jos masca lui hidoasa si sa isi manifeste esenta Divina cu incredere deplina. Omul nu-si poate manifesta a sa unicitate, ca aspect de Divinitate, decat in unitate, iar comuniuniule ii permit sa realizeze aceasta unitatate, trasformand comunul in uniune , elementele care compun cuvantul comuniune, a carui semantica atat de multe si de profunde lucruri si adevaruri ne spune. Iar cuvantul relatie este definirea succinta a sintagmei „ inteconectivitate functionala”, in care membrii comuniunii se afla. In O Lume mai Buna aceasta inteconectivitate functionala va devine o functie automata, in organismul social manifestata si care se va realiza in deplina transparenta, spre a omului evolutie ascendenta tot mai accelerata.