UN NOU SISTEM DE PRODUCTIE, DE SCHIMB, MONETAR SI DE PRETURI
Pornind de la realitatea indestructibila ca, cea ce caraterizeaza Universul , sistemul solar sau Intregul, in sens general, este caracterul sau unitar, asa cum nu poti desparti razele de soare si nici partile de intregul care le contine3si a caror interconectivitate functional dau Intregului functionala sa natura si sistemul de productie , de schimb, monetar si financiar nu poate fi conceput decat ca un sistem unitar si in comuniuni general aplicabil. Caci asa cum am spus, insasi conceptul de comuniune indica in sematicile cuvintelor ce intra in a acestui cuvant compus compozotie a comuniulur uniune. Iar daca comunul si uniunea caracterezieaza partile care compun comuniunea, unitarul este cel care caracterizeaza sistemul, adica instrumentul care-i determina calitatea, ci nu instrumentul care ii masoara dimensiunea sau cantitatea. Asa cum titlul acest capitol o indica, acest sistem nu este doar unitar ,dar si nou, adica diferit de cel existent pana acum, ba putand sa afirmam fara sa gresim ca, este total nou fata de sistemul actual. Faptul ca sistemul propus de noi are nu doar trasaturi total noi fata de cel actual , dar are si un nivel calitativ superior, face ca cele doua sisteme, despre care aici facem vorbire, sa fie total diferite, guvernate de principii constitutive si functionale total diferite , care le fac sa para doua drepte paralele. Sigur ca, avand in vedere simbolistica, care cele doua sisteme le reprezinta, respectiv piramida si sfera, putem cu siguranta spune ca, ele sunt total diferite, dar in acelasi timp cel vechi in cel nou este circumscris total si integrat functional, caci sfera aici circumscrie piramida, iar ceea ce inainte era varf sau colt de la baza, acum reprezinta un puncte de pe suprafata sferica, toate aflate fata de centrul care sfera o generaza pe aceasi suprafata si toate sunt de centrul sferei echidistant pozitionate. Nici noi in comuniuni nu doar ca nu distrugem ceea ce actualul sistem a creat, ci incercam sa il transformam si la principiul care guverneaza o comuniune sa il adaptam prin transformari de continut, nu prin cosmetizatri de exterior sau facute in mod superficial, asa cum este cel mai evident, cand vorbim de transformarea unor comunitati in comuniuni, guvernate de un mod de viata total diferit, decat cel in comunitati existent. Sigur ca acest caracter unitar al sistemului nou de care vorbim nu exclude manifestarea diversitati lui si de aceea vom vorbi de o unitate carateristica pentru fiecare element al acestui sistem nou, dar care pentru fiecare element ce il compune, pricipiului care guverneaza o comuniune integral i se supune fiecare. Si sistemul biela –manivela are o trasatura unitara, si totusi caracteristicele mecanismului ca intreg si a elementelor ce il compun sunt diferite, desi toate unui unic scop sunt subordonate si anume sa actioneze roata si sa o faca sa se invarsteasca. In mod aparent paradoxal acest nou sistem aplicabil in comuniuni este cel care le caracterizeaza mai bine decat chiar pricipiul care guverneaza comniunile repsective. Caci principiul subliniaza trasaturile, si caracteristicile pe care trebuie sa le indeplinjeasca comuniunile, pe cand acest sistem este sistemul functional care pune in miscare si sustine principiile care guverneaza orice comuniune. Principul este despre natura si esenta , iar sistemul caracterizeaza cum ele functioneaza.
Acest caracter unitar al noului sistem de productie deriva din diviziunea muncii libera si voluntara si din faptul ca, toti membrii comuniunii au o cota parte egala din tot ceea cu ce noi dotam o comuniune, o proprietate , care astfel ramane unitara, caci este o proprietate in devalmasie si nu pe cote parti indivualizate si concrete , ce vizeaza ceva anume din comuniune. Spre depsebire de aceste trasaturi ale sistemului unitar de productie in comuniune, actual sistem de productie este bazat pe o crasa inegalitate , pe o crasa polarizare a bogatiei globale, pe o competitie feroce intre cei lipsiti de mijloace, ca sa poata obtine o pozitie mai privilegiata sub cerul explotarii capitaliste. Pe de alta parte procesul de productie in comuniune are loc in diviziunea voluntara a muncii consensula acceptata si in care fiecare alege cand si cum activitatea si-oorganizeaza, fara ca cineva sa ii fixeze agenda sau sa- fixeze indice de performanta sau sa poata sa-l concedieze ,cand ii dicteaza ale lui capricii sau interese. Sigur ca, acest mod de productie creeaza pentru fiecare participant la actul productiei motivatii imense si mai ales posobilitati nelimitate pentru a pune in valoare fiecare a lui creativitate. Ba mai mult, daca munca lui se va dovedi mai eficienta decat a altor membrii din comuniune acest lucru ii va aduce satisfactii persoanale , PLUSUL LUI DE CREATIVITATE SI DE PRODUCTIE DE EL RELAIZAT PERMITANDU-I A-SI SATISFACE HOBIURI, PASIUNI PERSONALE , CARE NU SUNT DE NARTURA SA AFECTEZE PE CEILALTI MEMBRII DIN COMUNIUNE. CACI PE ACEASTA CALE APORTUL MUNCII SALE DEVINE MAI MARE SI CA SI CANTITATE , DAR SI CA VALORI AUTENTICIE FATA DE CEL ADUS DE ALTII MEMBRII DIN COMUNIUNE. Pe de alta parte tehnologia noastra miraculoasa, in comuniuni si regiuni de comuniuni implemantata, face ca mebrul din comuniune sa aloce tot mai putine din energiile sale sistemului de productie si sa le reafecteze creativitatii, Cunoasterii si evolutiei sale. Caci in final acesta este principalul scop al oricarui membru al unei comuniuni si al intregului nostru proiect. Membrii comniunilor ,avand acces la o Cunoastere foarte inalta, pot sa isi optimizeze activitatea productiva conferindu-i eficienta sporita, iar pe de alta patrte, sa poata integra aceasta activitate in celelate activitati ale sale in comuniune, pe care le realizeaza nu doar in deplina libertate, dar si cu deplina creativitate , transformand astfel orice activitate in pasiune si orice motivatie in actiune, orice manifestare in experiente si in Cunoastere si Evolutie. Dar daca toate acestea vizeaza fiinta , adica fiecare membru din comuniune, aplicarea lor comuna si echidistanta fac ca sistemul de productie din comuniune sa fie unitar in mod de actiune si eficient in rezultate. Daca asa cum intelepciunea populara si gandirea profunda ne spun ca, separarea si competitia creaza premiza prin care se realizeaza asupra omului exploatarea si dominatia, caracterul unitar al sitemelor comunionale asigura caracterul echidistant, prin care actioneaza principiul de creere si a asigurarii functionalitatii pentru o comuniune. Chiar daca, asa cum am aratat inainte si o sa dezvoltam in unul din subcapitolele urmatoare, tehnologia face ca omul sa fie tot mai putin implicat in productie, la inceputul existentei fiecarei comuniuni acest lucru este fundamental, caci el este organizat si in diviziunea muncii voluntara distribuit, tocmai pentru a aigura atingerea si implinirea obiectului de activitate in comuniune. Putem spune ca productia la inceputl existentei unei comuniuni devine obiectul principal al constituirii acelei comuniuni , dar si obiectul principal de activitate in respectiva comuniune. Si altfel nici nu ar putea sa fie, avand in vedere ca, cei ce constituie o comuniune, o viata intreaga au luptat pentru supravietuire, iar acest lucru l-au asigurat prin sistemul de productie existent in societate. Elementele sistemului productiv din orice societate pot fi simbolic si metaforic denumite ca organele interne ale acelui sistem ,care asigura metabolismul vital al oricarui sistem. Daca anterior oamenii au vorbit si s-au concentarat pe munca, nu poti sa il supui pe om la o transformare brusca, inainte de a incepe un mod toatal nou de viata. Si atunci lasam la incepul vietii incomuniune existenta activitatii productive , ca autoexperiente prin care fiecare este in masura sa isi exprime puterea lui creativa si capacitatea de a se manifesta in libertate. Caci asigurand pentru trei ani toate cele necesare bunastarii si traiului in comuniuni, noi creem aparenta ca activitatea productiva este un mod al membrilor comuniunilor de a se afle in treaba. Dar nici vorba de aceasta, caci vremea aceea o sa treaca si atunci ei nu pot veni la noi ca si greierele la furnica, caci oricat de impresionante vor fi ale lor cantece, noi vom avea ca furnica aceasi atitudine si le vom spune celor in cauza, cu cantece sa se hraneasca si nu in tanguiri melodramatice sa le transforme ca pe noi sa ne emotioneze si sa ne impresioneze. Cand vorbim de un sistem de productie, ne referim si la toate serviciile pe care el le presupune, in afara de serviciile de schimb, care in comuniuni reprezinta sistemul secundar ca importanta, dupa sistemul care se refera la activitatea productiva. Noi stim ca, oameni confunda polaritatea preponderenta cu realiatatea care un Imtreg il caracterizeaza, iar in comuniuni, cel putin in stadiul existentei lor initiale, activitatea productiva reprezinta activitatea preponderenta , de sistemul de schimb imediat urmata, putem sa le definim pe fiecare ca sisteme functionale de o anumita natura, chiar daca ele contin in minoritate si elemente de naturi diferite. Mai trebuie subliniat ca, pentru procesul productiv si in stadiul initial de existenta a unei comuniuni noi am pregatit cele mai bune soiuri de seminte, cele mai bune echipamente si instrumente, in acel moment existente, dar si o tehnologie care va fi implementata, atunci cand in regiuni vecine comuniunile ating un anumit nivel de dezvoltare , care sa justifice investitiile in acea tehnologie. Iar totodata o comuniune nu incepe o activitate productiva pentru schimb destinata, pana cand o alta comuniune nu incepe a sa activitate productiva acestui scop destinata, si tinand cont de paritatea la care aceste produse se schimba. In consecinta nu se face productie pentru schimb destinata, daca ea nu are asigurata o alta productie, de alte produse, pe care o sa se schimbe produsele din acea coiuniune. Evident ca ,nu se produce nici ceea ce nu e necesar pentru acea comuniune si obiectului ei principal de activiate nu corespunde. ACTIVIATEA DE PRODUCTIE IN COMUNIUNE DEVINE ATAT DE SIMPLA , DE LIBERA SI EFICIENTA, INCAT TE INTREBI CU VADITA RETOPRICA, DE CE NU A FOST IMPLEMENTATA IN VIATA NOASTRA PANA ACUMA? Dupa cum vedeti, pentru a crea un sistem de productie fundamental superior celui existent si mai ales echidistant si eficient nu presupiune nici un efort de nici un fel nici Macar investitutional suplimentar , ci doar o abordare diferita pentru activitatea respectiva si in scopul Evolutiei subordonata si nu a unor inechitati,care deposedeaza persoanele de bunuri si odata cu ele nu mai sunt ai libertatii si destinelor lor stapani. In caracterul unitar al noului sistem de productie este cuprins si faptul ca pentru fiecare comniune sunt prevazute obiectele principale de activitate, care sunt in principal activitati de productie, deci implicit ce produse o sa produca fiecare comuniune si in ce cantitate , din care cat pentru consumul propriu si cat pentru schimb, cat si cu ce comuniuni si produse vor face acest schimb. Cand vorbim de culturi agricole, trebuie sa avem in vedere necesara rotatie a culturilor, iar cand acest lucru nu se poate realiza in comuniune deplin, se vor face schimbari de culturi in obiectul de activitate a comuniunilor vecine si care au conditii de relief asemanatoare si care au alte culturi cuprinse in obiectul de activitate. Sigur ca nu sunt in ale acestui site menire abordarile exhaustive, dar se impune cu necesitate, sa dam cu anticipare raspunsurile adecvate la intrebarile stringente despre comuniune, in baza carora fiecare in cunostinta de cauza poate a alege. Cand cineva vrea sa adere la o anumita comuniune, ii vom da toate detaliile scrise despre activitatea in acea comuniune si a modului ei de functionare. Sigur ca, asa cum am spus, obiectele initiale de activitate pentru fiecare comuniune sunt de noi stabilite cu anticipatie, pentru a putea asigura comuniunii respective toate cele necesare pentru buna ei functionare, dar si schimburile necesare de produse intre diferite comunini din aceasi regiune sau regiuni diferite, pentru a asigura a consumului diversitate. Astta nu limiteaza liberatea celor care, la comuniune adera , ci le garanteaza ca nu adera la o himera, ci la o realitate functionala. Sa intelegem bine ca, noi suntem cei ce investesc in comuniune si nu cerem nimanui riscuri in acest scop sa isi asume sau sa isi aduca aportul de bunuri si echipamente la acea comuniune. Este normal ca, noi investind in ele trebuie sa ne asiguram si de faptul ca, facem investitiile cele mai bine ganduite pentru a asigura buna functionare in orice comuniune. Cum oricine e liber sa paraseasca comuniunea oricand, fara justificare sau un anumit motiv este evident ca, cei din comuniuni nu-si asuma nici un risc. Pe de alta parte noi prezentam comuniunile noastre ca modele de reusita, pentru a asigura un mod de viata trait in bunastare, liniste, pace si siguranta, dar oricine e liber sa isi construiasca modul de viata pe care il viseaza , fara ca asta sa preuspuna participarea si sustinerea noastra. Nu facem din comuniuni un sistem inchis , ci unul aflat in echilibru dinamic evolutiv, care poate asigura atat stabi;itatea cat si Evolutia. Pe de alta parte, sistemul de productie din comuniune este inlocuit in scurta vreme de cel din centrele de productie si cercetare interegionale. Putem spune ca productia este puntea pe care se trece din vechiul mod de viata in altul nou, evident superior, fara a supune la stres extrem membrii din comuniuni, pentru a se adapta la noul mod de viata, care in comuniuni o sa-l traisaca. Daca au aderat la el, inseamna ca si l-au dorit, iar daca dorinta lor nu isi va da intalnire cu realitatea din comuniune , atunci ei pot oricand din comuniune a se retrage. Daca apoi mai e loc pentru ei si vor sa vina inapoi, vor fi primiti , dar cu siguranta pierzand pasi importanti in domeniul cognitiv si in parcursul evolutiv
Caracterul unitar al noului sistem de productie nu poate sa ignore sistemul de schimb de produse, realizat intre comuniunile dintr-o regiune sau din regiuni diferite. Insa ceea ce diferentieza cele doua sisteme unitare le reprezinta elementele care confera fiecarui sistem a sa unitaritate. Daca pentru sistemul de productie in comuniune acest sistem il reprezinta echidistanta membrilor comuniunii fata de bunurile comuniunii si diviziunea muncii liber si consensual asumate, iar acest sistem vizeaza comuniunea, sistemul unitar de schimb este caracterizat de paritati fixe de schimb intre produse intre orice comnunii , bazat la randul lui pe preturi fixe pentru fiecare produs, preturi care au fost calculate si ele, tot avand in vedere criterii unitare , respectiv cantitatea de munca continuta de fiecare produs, care la schimb participa. In plus schimbul vizeaza relatiile dintre copmuniuni , ci nu relatiile dintre membrii unei comuniuni existente in sistemul de productie unitar. Ori acest lucru este vital pentru a mentine o relatie de tip echidistant intre comuniuni. Asa cum am mai spus s-ar parea ca, anumnite comuniuni ar fi dezavantajate de conditiile de relief, in care ele sunt amplasate, de importanta si cererea in societate pentru produsele respctive ce constituie obiectul prinipal de activitate pentru comuniune si de eficienta diferita in activitatea productiva determinata atat de conditiile specifice pentru comuniune , cat si de pregatirea diferita a celor din comuniuni diferite, pentru a asigura activitatile productive. Insa acest lucru este valabil doar in aparenta, caci criteriul dupa care valoarea produselor destinate schimburilor este determinata este munca in ele incoprporata. Si in consecinta, acolo unde aceste conditii pot crea diferente sensibile, folosirea criteriului unic al muncii incorporate pentru a stabili a produselor valoare inlatura aceasta inechitate si efectul ei este intre comuniuni distribuit fara o consecinta evidenta. CACI SITAUATIA PLANETARA NU NE PERMITE SA CULTIVAM DOAR TERENURILE AGRICOLE CELE MAI RODITOARE SAU ACELE PRODUSE CARE ASIGURA O PRODUCTIVIATATE DEOSEBIT DE MARE. TOT ASA NICI NOI NU NE PERMITEM SA EVITAM CREREEA DE COMUNIUNI IN LOCURI IN CARE NU SE POATE ASIGURA SISTEMUL PRODUCTIV CEL MAI EFICIENT SI CULTURA CEA MAI PRODUCTIVA, PENTRU UN ANUMIT PRODUS. DAR DACA TOTUSI ACESTE NUANTE AR PUTEA CREA DEZECHILIBRE SENSIBILE INTRE SCHIMBURILE DE PRODUSE INTRE COMUNIUNILE RESPECTIVE, FAPTUL CA NOI ASIGURAM VIATA IN COMUNIUNE IN SIGURANTA SI BUNASTARE PENTRUO BUNA PERIOADA, FACE CA ACESTE DIFERENTE SA ISI PIARDA INFLUENTELE. ACEST LUCRU VA FI ELIMINAT TOTAL IN MOMENTUL CAND VOMN INTRODUCE TEHNOLOGII DE TIP S.F. Pe de alta parte, oamenii insisi din comuniuni s-ar satura sa cultive si sa consume doar cereale si legumne, care asigura productii semnificative si pot acoperii necesitatile viatale din comuniune si la un moment si-ar dori si fructe si struguri sau un vin de calitate, sucuri de fructe, un lichior de visine sau de afine, nu doar bauturi spirtoase facute din cereale. Si atunci chiar ei ar accepta ceea ce de la inceput am inteles noi si pentru comuniuni au pregatit. Daca productia asigura bunastarea , schimbul asigura diversitatea si eficinta productiva. Si asa cum am spus nu odata in cuprinsul acestui site, daca cineva poate sa ne dovedeasca cu argumente evidente, ca s-au strecurat erori in evaluarile noastre, noi putem face corecturile necesare in acord cu toate comuniunile din regiune sau regiuni vecine, care la respectivele schimburi de produse vor fi participante. Dar faptul ca schimbul de produse e face intre comuniuni diferite este necesarsa obtii acordurile pentru ajustarile necesare nu doar de la comuniuniunile direct implicate in schimburiel respective , ci de la toate comuniunile din regiune si cele din regiunile vecine cu care au schimburi de produse comuniunile dintr-o regiune. Asa cum am arata mai sus, cand la sistemul unitar de productie ne-am referit , trebuie sa subliniem si acum ca, schimbul de produse se face cu acele produse si in aceasi cantitate , pentru care sunt asigurate schimburile cu alte produse din alte comuniun,i de care au nevoie pentru un consum diversificat membrii unei comuniuni. Neproducandu-se pe stac sau anarhic, nu putem ajunge nici la suporaproductie care se degradeaza , nici la crearea de dezichilibre artficiale , generate de cererea si oferta de produse , asa cum se inatmpla in piata. Ma veti intreba de buna seama, ce se intampla cand productia de un anumit produs este compromisa din motive obiective si schimbul nu se mai poate face, creand in acest act important dezechilibre, inclusiv in alimentatia si viata in comuniune? Dar cine a examinat atent capitolul anterior, isi va aminti in mod evident ca, fiecarei comuniuni, in functie de obiectul ei de activitate, ii asiguram atat rezerve de produse pentru consum propriu destinate pentru trei anui de zile, cat si rezerve pentru cazuri de dezastre sau calamitate din respectivele produse pentru schimb destinate. In consecinta ii invitam pe carcotasi sau pe cei care in seama se vor bagati, sa isi exercite ale lor atitudini distructive in lumile in care cauta sa isi asigure a lor supravietuire si sa ne lase pe noi in grija celor de noi create si membrilor comuniunilor daruite. Acest mod de productie si de schimb nu este doar unitar , dar este net superior oricarui sistem similar, pana acum cunoscut, asa cum inainte am aratat si cum de practica este covarsitor confirmat. De aceea eu ma adresez celor constienti, inteligenti, geniali si creativi si nu unor sinucigasi evolutivi, care cauta pentru neputintele lor justificari. Iar schimbul intre comuniuni realizat nu este doar echidistant, pe valori reale si pe etica bazat, dar el elimina structurile, parazitare care uneori ocupa procente covarsitoare in consturile de productie sau de comercializare ,in care autentica valoare ramane in dimensiuni marginale. Nu ne propunem in acest site sa detaliem aceste aspecte, caci impreuna cu partenerii am facut acest lucru in ani de zile, supanand concluziile noastre verificarii realitatii. Cu siguranta comuniuniunile confera un mod de viata la care multa lume nici nu a visat pana in aceste clipe. Tocmai prin echitatea prin care schimbul de produse intre comuniuni se face si prin care se asigura si eficienta activitatii productive si diversitatea consumului pentru membrii comuniunii, reprezinta palme uriase , dar metaforice, actualului mod de viata date, deoarece ceea ce in comuniuni se inatampla se putea implementa cu usurinta si cu revolutionara consecinta in actualul mod de viata, daca el si-ar propune ceea e declara si nu ar crea crize dupa crize si o implacabila exctinctie, ca cirese si bomboane de pe colivele unei lumi intrate in colapsare. Si pentru a deosebi schimbul bazat pe paritati fixe de cel realizat in cadrul acestei pieti, a trebuit sa dam un nou nume, care acestui sistem unitar de schimb corespune. Si atunci i-am spus „ Sistemul unitar de clearinga” CARE IN SCHIMBUL INTRE COMUNIUNI ESTE APLICAT. In acest schimb este cuprins si schimbul pe care comuniunile il fac cu noi, pentru o anumita tehnologie sau pentru produsele noastre, in faza initiala de existenta a vietiicomunionale, caci apoi aceste produse vor fi distribuite in comuniuni cu gratuitate, tinand locul actvitatii de productie desfasurate in comuniune. Noi putem livra la inceput o parte din produsele, pe care le producem in centrele tehnologice si de cercetare interegionale, celor care nu fac parte din comuniune, contra schimb cu produsele de ei realizate si necesare in comuniune, dar acest schimb nu va avea doar o importanta secundara , ci una marginala sau exceptional de rara pentru activitatea noastra. Caci este exclus a depinde de cei care nu fac parte din comuniuni , chiar intr-un procent nesemnificativ , dar este la fel de exclus ca noi sa ne preocupam problemele acestor oameni sa le solutionam. Solutia este in comuniune si aceasta poate fi oricand a lor optiune, daca nu vor viata in comuniuni sa o corijeze sau sa o adapteze dupa propriile lor interse. O pot face in comuniunile de ei infintate si sustinute sau in comunitatile din care fac parte, fara a reusi pe noi sa ne implice sau sa ne asumam esecurile lor sigure.
Asa cum am spus inainte, un sistem monetar nu este necesar in comuniuni, in care produsele sunt destinate pentru consumil propriu si schimbului intre comuniunile dintr-o regiune sau din regiuni diferite. Insa pentru ca schimburile se fac la paritati fixe in baza valorii pe munca incorporata in produse bazata , iar aceste paritati de schimb practic noul sistem de preturi devin, aveam nevoie de o moneda, care reprezinta echivalentul simbolic pentru valorile autentice schimbului destinate. Iar moneda care sta la baza sistemului unitar de clearing, denumit Younited Clearing , abreviat Y. C. este numita Unity Coin , abreviat U.C., iar a ei valoare reprezinta o ora de munca incorparata pentru a produce o anumita cantitate dintr-o anumita categorie de produse schimbului destinate. Aceasta moneda nu este necesara doar schimbul sa il sustina, dar si pentru a evalua aportul creativ si productiv realizat de fiecare membru al unei comuniuni si care astfel stabileste nivelul capacitatii sale de schimb, dupa ce s-a scazut valoarea destinata produselor necesare vietii lui, care se adauga la cota sa parte a valorii bunurilor de noi daruite catre comuniune. Cu aceasta valaoare el poate cumpara pentru sine de la noi sau din afara de comuniune orice produse doreste, care nu afecteaza modul de viata a celor din comuniune. Cineva m-a intrebat odata, daca cu aceste monede cineva poate merge la prostituate in afara de comuniune? Cu siguranta ca poate, daca aceasta moneda este accepata de prostituate, dar nu stiu de ce prostituatele acest lucru l-ar face sau cei din afara de comuniune ar vinde ale lor produse pentru monedele noastre, cu care de la noi sau din comuniune nu pot nimic sa cumpere, cu exceptia celor care nu fac parte dintr-o comuniune transformata dintr-o comunitate , dar locuiesc pe teritoriul acesteia si de protectia noastra beneficiaza si poate si de o anumita asistenta tehnica , sanitara sau sociala. Cand am spus ca valoarea unei unitati U.C. este de o ora de munca incorporata in produse, nu va ganditi cu cat este platita ora de munca de diferite companii sau cetateni din diferite tari, caci nu veti ajunge la un alt rezultat decat la un haos total, care nu are nici un suport real. In aceasta valoare a unei ora de munca incorporata in produse includem si munca incorporata si utilizata in instrumentele si echipamentele in care aceste instrumente si echipamente lasa amprente productive si in care se uzeaza intr-o anumita masura. In aceasta valoare nu includem insa valorile semnificative noua daruite de catre Natura in cadrul activitatii productive sau doar de recoltare de produse. Caci Natura nu este doar cu noi generoasa, dar se mainifesta fata de noi cu echidistanta. In aceasta valoare nu includem doar munca adaugata , dar si activitatea creativa , care decat munca este infinit mai eficienta si este bazata pe o Cunoastere inalta. Masa monetara nu este tiparata decat in masura sa acopere nevoile individuale legate de pasiuni sau alegeri personale, dar tinem o evidenta a intregii mase monetare virtuale existente, si care este mereu egala cu valoarea produselor realizate sau create si cu valoarea bunurilor de noi daruite pentru fiecare comuniune. Acest lucru este tinut in evidenta cu transparenta si accesibil pentru toti cei din comuniunile care in aceasta lume exista. Pe masura ce introducerea tehnologiilor noastre miraculoase avanseaza si munca productiva nu mai este necesara si nici de schimbul de produse realizat intre comuniunile existente, iar sistemul monetar poate sa dispara, caci ajungem la o situatie aproape ideala, in care omul, pentru a sa supravietuire. nu trebuie sa depuna nici o activitate si urmeaza sa isi focuseze intreaga activitate pe Cunoastere si Evolutie , pe descoperiri miraculoase si aplicatiile lor practice, ajungand in situatia in care ne aflam noi in aceste momente dupa23 de ani de dedicare deplinapentru a putea implemeta si sustine acest mod de vita. In deplina transparenta fiecare va cunoaste, care este capitalizarea pe care o realizeaza fiecare membru din comuniune, dupa ce i-au fost asigurate nevoile vietii cotidiene la fel ca oricarui om din comuniune, atat pentru corecta lui apreciere, dar si pentru a cunoaste capacitatea sa de cumparare prin care doreste sa isi satisfaca pasiunile si chiar placerile sale, fara ca astfel pe alti membrii ai comuniunii sa ii afecteze. Unii vor spune ca acesta e idealism sau utopie, dar comuniunile demostreaza ca, aceasta este o realitate vie, pe care aproape nimeni inainte nici nu a putut s-o viseze, daramite sa si-o imagineze. Nu aduc prin asta mie si partenerilor laude, ca nu ale noastre sunt meritele principale in creerea acestor adevarate miracole, caci toate acestea nu vorbesc de meritocratie, ci de Daruri Divine semenilor destinate, pe care noi le impartasim cu iubire. Cand ma refer la afectarea altor membrii ai comuniunii, ma refer la a le afecta modul de viata specific in comuniunea respectiva si libertatea prin care la diviziunea muncii participa, ci nu la gelozii, invidii sau amoruri proprii ranite, gen de ce Ben este mai creativ decat John. Caci astfel de emotii si sentimente nu putem face pe cineva sa nu le simta si sa nu le traisaca, ci doar sa nu le manifeste in comuniunea respectiva, afectandu-i linistea si pacea specifice si valorile pe care se bazeaza acea comuniune. Sigur ca unii vor putea spune ca intrucat noi emitem aceasta moneda, ii stabilim valoarea fica, care nu poate fi fluctuanta in nici o circumstanta, ne-ar crea noua avantaje fata de cei din comuniune. Ce avantaje am putea noi urmari fata de cei carora le-am daruit tot ceea ce este necesar bunastarii, linistii, pacii si sigurantei vietii in comuniuni? Aceste sunt moduri de gandire pentru oameni bolnavi, traumatizatii acestei lumi si care cred ca de liderii sociali sunt dependenti. Ei nu fac decat ca odata cu negarea Puterii lor Divine sa atribuie unor persoane puteri supranaturale mai presus de zeitate. Daca acest lucru ar avea suport intr-o cat de mica realitate, de ce zeitatile respective ar mai bantui prin aceasta lume, facand-o si mai nenoricita decat este si fara sa o poate salva de la a ei implacabila extinctie? Ba dimpotriva incearca sa o grabeasca, caci plecarea lor pe Marte sau Luna este iminenta. Si asa cum am spus nu odata nu vor sa plece de pe Pamant cu mana gloala dupa ce opt milenii si jumatate au sustinut pe suprafata acestei planete a Raului preponderenta. Si au ca sarcina atent calculata si in acord cu Agenda Universala sa trasforme in bioroboti doua treimi din omenire, care apoi sa creeze conditii vietii propice pe Luna si pe Marte , cand viata Pamantul nu o va mai putea sustine. Si dupa cat cunosc eu de bine majoritatea din aceasta omenire, ei au toate sansele ca obiectivul sa si-l realizee. Revenind la tema noastra, nu imi puneti va rog intrebarea hilara la ce pariate se va schimba UC cu alta moneda si ce procent isi propune sa ocupe in cosul valutar existent in acesta lume? Caci vorbim de lumi paralele, de un sistem monetar unitar necesar in comuniuni doar in faza initaiala a existentei lor. Dar asa cum orice drum sau parcurs incepe cu primul pas si noi avem grija, ca atunci cand facem primul pas in comuniuni picioarele sa nu ni le scrantim si nici sa nu facem un pas gresit, care ar compromite insasi ideea de comuniune. Va asigur ca ,ne-am luat toate masurile necesare, ca acest lucru sa nu poata sa se intample. Cu siguranta noi nu incercam sa devenim o noua banca centrala privata, cu dreptul de a emite moneda si nici nu capitalizam in moneda investitia noastra in comuniuni facuta si care ramane in proprietatea noastra, tocmai petru a impiedica grupuri de persoane a impune ierarhii si discriminari in comuniune. Nu putem fi nici deposedati de bunurile daruite pentru comuniuni , caci sistemul de protectie este astfel conceput, ca sanctioneaza orice astfel de demers, inclusiv un demers negativ de noi intreprins. Constienti ca pentru O Lume mai Buna este nevoie de o atitudine suprerioara, caracterizata de o pozitivitatea preponderenta , am conceput acest sistem astfel incat nici noua sa nu ne permita Rau cuiva sa putem sa-i facem. S-ar putea spune ca, noi suntem mai bogati decat toti membrii la un loc din comuniuni. Dar inainte sa infiintam si comuniunilor sa ne daruim eram si mai bogati. Dar nu eram bogati neaparat pentru ca eram mai inteligenti sau mai priceputi ori mai hoti ca ceilalti si nu eram mai bogati in bogatii create exclusiv de noi, ci eram enorm de bogati in Darul Divin, pentru care am inteles ca voluntar semenilor sa-l impartasim. In mod evident nu ne autoamagim si nici pe Dumnezeu nici pe voi nu incercam sa va pacalim. Caci pe noi nu ne intereseaza ceea ce nu putem lua cu noi in Evolutia fara moarte sau dincolo de moarte , ci doar ceea ce sustine a noastra Evolutie si Indumnezeire. Fara a ofensa pe nimeni, am accesat o cunoastere prea inalta , ca sa ramanem la stadiul de cretinitate, care crede ca bogatia le rezolva pe toate. Metaforic vorbind, mondeda forte a sistemului nostru monetar unitar este Cunoasterea, caci moneda este un simbol pentru bogatie si avere, iar Cunoasterea inseamna Putere asa cum F. Bacon cu intelepciune ne spune. Caci acest neam de sunca si cu nume de Papa a stiut ce spune, cand a spus asta. Am creat acest sitem monetar unitar tocmai pentru a putea sustine un sistem de schimb unitar , echidistant si echitabil in acelasi timp. In plus aceasta moneda nu este lipsita de valoare, nu estge o iluzie pentru cei care tanjesc dupa bogatie si cred ca ea este sursa de avutie, ci ea chiar este echivalentul unei valori existente, certe si autentice si vor exista la membrii comuniuniunilor sau in contul lor exat acelaeasi valori monetare cate valori produce, creaza si detine fiecare. Moneda noastra este cu adevarat un autentic mijloc de schimb si nu un instrument speculativ si folosit de explotatori ,pentru a-i deposeda de bunuri pe cei care le-au produs. Nu avem vechile mize cretine, in care ne-am rispit mare parte din vietile noastre, luand nedreptatea ca o realiate de zei lasata . Si oarecum aveam dreptate, ca in lumea in care negativitatea era preponderenta este imparat sau rege, iar nedreptatea si inechitatea erau imparatese sau regine. Dar Agenda universala ne anunta de aceasta repolarizare imineta, care trecerea intre cicluri cosmice urmeaza sa o insoteasca. Iar noi am inteles asta si actionam in consecinta. O facem pentru voi, caci voi ne dati prilejul sa fim manifestari de iubire si daruire de sine, care devin aripi pentru propria noastra Evolutiue. Sigur ca iubirea nu are nevoie indispensabila de destinari umani , ci subiectul ei poate fi orice creatie , orice exista in Univers si in Natura. Iubirea e o traire interioara sau daca vreti in exprimari actuale este Ministerul Afacerilor Interne, pe cand daruirea de sine e modul tau de a te interconecta functional cu existentialul universal sau daca vreti in a lumii actuale exprimare este Ministerul Afacerilor Externe. Evident ca, lasand metafora in urma, nu afacerile pe noi ne preocupa, ci a noastra evolutie in prag de extinctie, care apele evolutiei le desparte si pe unele le trimite spre noi oceane de iubire si Indumnezeire, iar pe altele pentru a deveni pietrele fostelor lor izvoare. Multi ne invidiaza, ne poarta teama si ne curteaza pentru puterea noastra economica si asa zisa putere financiara, crezand ca astfel o sa primeasca o partte mai mare decat pentru Evolutie le este necesara. Dar adevarata noastra putere , consta in Cunoastere, creativitate si puterea de a crea miracole, pe care le imprtasim fara rezerve cu oricine e capabil sa le manifeste ,servindu-i ca manual pentru a lor folosire modelele noastre de reusite. Cat trebuie a va repeta ca nu este vorba de a a vea, ci de a fi si de a ne Indumnezei. Daca ramaneti blocati la nivelul evolutiv initial material, in el veti fi impietriti si tot ce ati evoluat pana avum osa rispiti. Semeni dragi nu puteti fi atat de porstovani si cretinei sa lasati niste nemernici si niste misei sa va faca ai lor biorobotei , cand de fapt voi sunteti toti dumnezei ca noi, dar pe care vreti sa ii izgoniti din trupurile, cu care va identificati. Asa ca nu ne invidiati ca suntem creatorii unui sistem nou monetar , care este aplicat in mod unitar la mod global, caci el nu pe noi ne face mai bogati si ii asociaza cu valori materiale reale pe cei din comuniune, valori care in mare parte de noi le-au fost daruite. Nu ne cereti sa coboran din nou la nivelul acesta grosier si fals de gandire , cand noi am descoperit acea Cunoastere, care ne permite sa creem miracole. Sau puteti sa ne cereti pana o sa obositi , dar de urechile noastre nu veti fi auziti. Caci asa cum glasul cainelui nu se aude pana la Luna, nici noi nu auzim vocile de sirene, care spre insulele materialitatii si placerii vor sa ne deturneze, caci noi ramenem al Evolutiei Ullise, plecat spre O Lume mai Buna in misiune ca proxima destinatie, ci nu oculta din culise care va manipuleaza si va supune. Ce mm avea noi de impartit cu cei care vor deveni impietriti? Cum am comunica cu ei peste haul existent intre cele doua lumi? Si chiar daca noi o putem face, ei nu pot sa ne auda si cu atat mai putin sa ne inteleaga. Este ca si cum am vorbi la o piatra, care ramane surda si muta la mesajul transmis de vorbirea noastra.
Vorbind de o lume bazata pe schimburi de produse si a vorbi de preturi, pare mai degraba o abordare paradoxla. Si asa si este in mare masura. Caci produsele se schimba la paraitati fixe , bazate pe munca incorporata in resoectivele produse si nu se vand la piata pe anumite preturi negociate si in diferite monede exprimate. Dar cum noi trebuie sa dovedim ca, in stabilirea acelor paritati ne-am bazat pe real si am procedat in mod echidistant este necesar ca si valoarea acelui produs sa fie raportata la o moneda unica si nefluctuanta si care serveste nu ca moneda de schimb , ci ca echivalenta monetara pentru o valoare reala existenta in lumea comunionala. Si pentru ca inertiile umane sunt puternice, cu atat mai mult cu cat ele sunt de o viata practicate, am folosit termenul de preturi in loc de paritate de schimb. Si cum preturile se exprima in moneda, am creat si un sistem monetar unitar , trabparent , real si echidistant. Putem spune ca, in comuniune preturile sunt paritatile de schimb de produse, care sunt mereu fixe pentru aceleasi produse , cu mici oascilatii nesemnificative de la regiune la regiune si in consecinte ele nici nu sunt negociate si nici platite, decat atunci cand vizeaza relatiile celor din comuniuni cu cei din exteriorul lor sau a celor din urma, cateodata, in relatiile cu centrele noastre de productie si cercetare interegionale , dar si ele cu privire doar la extracomunitarii unei comuniuni transformata din comunitate si care traiesc pe teritoriul comuniunii respective. De aceea membrii comuniuniunilor nu au nevoie sa detina cantitati de moneda efectiva din cea lor cuvemita, care arata cu transparenta atat aportul lor la crearea valorilor in comuniune cat si inalta lor creativitate, precum si garanteaza in ce masura acea persoana este solvabila. Repet un fapt si anume ca, sitagma „sistem de preturi” nu este cea mai potrivita , ci ea ar fi „sistem de evaluare a paritatilor de schimb de produse”. Insa asa cum am spus, sistemul de preturi in modul de viata actual este deosebit de important. Pretul devine un criteriu important, care ne influenteaza obisnuintele de consum, dar si cel care la un moment dat poate sa reliefeze marile inechitati sociale existente actauala lume. Altfel spus oamenii inca pun mare pret pe pret, iar noi incercand sa comunicam cu ei cat mai clar, trebuie sa le vorbim in limbajul lor actaul, accesibil si apt de a fi inteles , cel putin in sens aparent. Facand schimburi planificate intre comuniunile existente la paritati de schimb fixe nu permitem o falsa capitalizare a bogatiei in monede, care este doar o falsa capitalizare , ci si o iluzie foarte mare, iar pe de alta parte mentinem in comuniuni aspectele fundamentale principiale cu referire la echidistanta si echitate, de la care nu ne vom abate in nici un fel de circumstante. Noi, asa cum am intitulat un subcapitol urmator, nu punem pret pe pret , ci pe valorile reale, autentice. Dar nici pe acele de fapt nu punem pret si in realitate stabilim a lor autentica valoare si o comunicam relativ la alte valori din comuniune, intre care vom face schimburi planificate si la paritati de schimb fixe. Veti spune ca, schimbul este mai dificil decat vanzarea- cupararea la piata, dar aceasta e o abordare falsa, contrazisa de o relitate universala si evidenta. Noi stim ca orice verigi intermediare paraziteaza legaturile autentice. Un lant facut din aceasi cantitate de metal , cu cat va avea mai multe verigi, cu atat va fi mai slab, iar cu cat va fi avea mai putine cu atat va fi mai puternic , mai tare. Daca intre aceste verigi intercalam si pretul, acesta veriga nu va fi una de fier , ci una de ata sau de lemn. Iar cum Confucius ne spune ca, lantul nu este mai puternic decat veriga lui cea mai slaba, iar Kalil Gibran completeaza ca, lantul nu este mai tare decat veriga lui cea mai puternica, noi am facut tot ce e necesar ca acest sistem unitar sa reprinte un lant care nu poate fi distrus. Iar in acest proces de schimb sunt implicate, in mod cocret, activitatile de productie si de schimb la paritati fixe, fara alte verigi suplimentare siparazitare. Iar acest lucru face lantul nu doar foarte scurt , dar si foarte puternic si eficient .Concluzionand, pot sa afirm ca, noi am creat sisteme unitare de productie , de schimb, monetar si de preturi capabile sa sustina aplicarea neabatuta a pricipiilor in baza carora au fost create comuniuniunile, ca trambuline evolutive in perioada de tranzitie intre cicluri evolutive cosmice. Putem exprima toate acestea intr-o fraza scurta : Comuniunile exista si principial functionaeza.